Culian

Viaţa văzută prin lentile roz :)

Criza şi chinezii …

Am auzit, din diverse surse, cum că „criza” aproape a trecut şi că lucrurile încep să se redreseze. Şi oamenii erau destul de convinşi de porumbeii care eclozau „Live” în gura lor, semn ce demonstrează puterea autosugestiei: „- Va fi bine, va fi din ce în ce mai bine !” şi deodată totul a început să prindă culoare roz si plăcută.
Concluzionez scurt şi sec, asemeni articolului mai sus redactat, că:

Această criză îşi va fi arătat colţii şi o avanpremieră a sa odată cu apariţia foametei la nivel mondial. Primul semnal în acest sens va fi dat în China, când chinezii vor folosii lingurile, abia atunci o să realizăm că trebuie să ne aprovizionăm cu „HÎRTIE” (asemeni lui Bulă, în aşteptarea vremurilor că….oase).

Pace, iubire şi pui gras!

PS: Nu am avut timp dar îmi voi face pentru a aborda problema învăţării, a sistemului educaţional dar şi a comportamentelor elevilor şi profesorilor deopotrivă.

Anunțuri

27/04/2009 Posted by | Uncategorized | Lasă un comentariu

Creştinul de rit nou …

Bine ai intrat în Bâr Logul meu. Acesta este prima mea scriere, n-am premeditat nimic şi din acestă cauza îmi voi permite să zburd puţin cu sărbătoarea asemeni unui miel cruţat de măcelul anual organizat de creştini în numele religiei. Nu mă întelegeţi greşit, şi eu sunt creştin (aşa am avut norocul să fiu botezat) şi îmi plac şi mie sărbătorile dar nu-mi place că reuşim să le transformăm în manifestări sângeroase şi primitive. Şi întotdeauna, nu doar în acest caz, ne justificăm faptele prin religie. Sunt câteva momente într-un an când ne bucurăm, mai ales în România:

– Paştele – a înviat Hristos, să mătrăşim nişte miei şi să-i halim(cuvânt specific ingurgitării românilor împrumutat din ţigănescul halo) laolaltă cu ouă roşii şi cozonac, pe care să le spălăm cu râuri de suc fermentat de struguri sau alte derivate alcoolice;

– Crăciunul – s-a născut Hristos, să scurgem viaţa din porci şi ,asemeni sărbătorii precedente, musai să ne ghiftuim întocmai precum porcul pe care tocmai ce l-am sfârşit.

Aşa am învăţat noi că e creştineşte, postim cîte 3 săptămâni (sau nu) şi după ce sărbătorim prin biserici (sau nu) fuguţa acasă şi începem să ne îndopăm ca sa recuperăm zilele postite. Eu unul nu ţin post şi nu am să ţin vreodată pentru că mi se pare o stupizenie totală şi în plus am o boală care nu-mi prea permite să fiu restrictiv cu regimul alimentar. Nu cred că stârnesc indignarea divină dacă supravieţuiesc. Oricum majoritatea care ţin postul (sau nu) trebuie să spună acest lucru de parcă nu e sufient că-i vede Tatăl, trebuie să ştie şi prietenii, rudele, vecinii, că de ce altfel să ţii post … nu, dacă nu de fală. Şi mai e ceva, dacă nu spui în gura mare că eşti creştin … păi înseamnă că nu eşti. Maneaua nu este doar un gen muzical, ea reprezintă o mare parte a populaţiei cât şi compotamentul lor.

În articolul următor voi aborda un subiect mai elaborat unde voi face referire la tinerii elevi, studenţi şi la ÎNVĂŢARE, cum este ea percepută de profesorii şi deopotrivă de tineri.

Pace, iubire şi pui gras vă doresc !

23/04/2009 Posted by | Uncategorized | | 2 comentarii